Scopul economic al terapiei ocupaționale

“Să recunoşti deficienţa unui individ este bine, să-i ameliorezi starea sau să-l vindeci este mult mai bine, să-l redai vieţii sociale este totul” (Pearl Buck)

În cadrul terapiei ocupaţionale şi ergoterapiei, recuperarea stării de sănătate este primordială, dar nu trebuie neglijat scopul economic care de asemenea are o mare importanţă prin:

• reducerea perioadei de readaptare la procesul muncii;
• reducerea numărului de zile de concediu medical;
• valoarea bunurilor materiale produse în timpul spitalizării (conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de spitalizare a bolnavilor, dar şi cei în cauză, în afara obţinerii instruirii sau reprofesionalizării pot obţine un venit din valorificarea muncii prestate).

            Se poate afirma că munca dirijată şi supravegheată medical, în cadrul terapiei ocupaţionale şi ergoterapiei, are atât efecte morale cât şi materiale. Terapia ocupaţională şi ergoterapia s-au dezvoltat mai ales în cadrul profilelor tradiţionale care sunt psihiatria şi unităţile recuperatorii pentru handicapaţi motori, dar pot fi extinse ca metode terapeutice şi la alte profile ca: neurologie, geriatrie, medicină internă (cu excepţia spitalelor de urgenţă), cât şi în unităţile de ocrotire socială. Atât terapia ocupaţională cât şi ergoterapia au la bază realitatea handicapului. Şcolarizarea, inserţia profesională şi socială a persoanelor deficiente se sprijină pe rezultatele reeducării, pe gradul de autonomie dobândit. Ideea care conduce acest proces nu constă numai în a-l reintegra pe deficient în societate ci în a-l împiedica să iasă din ea, dificultatea fizică nu trebuie să-l excludă din comunitate.

            Experienţa dobândită în aceste domenii terapeutice se impune a fi cunoscută de către toţi cei implicaţi în recuperarea capacităţii de muncă, atât sub aspectul factorului uman cât şi sub aspectul factorului economic pe care îl determină. În concluzie, complexul îngrijirilor medicale se traduce prin măsuri de recuperare a bolnavului, menite să asigure întoarcerea acestuia la viaţa normală, la integrarea lui în societate.

Terapia ocupaţională poate fi socotită o primă etapă în care se urmăreşte restabilirea capacităţii funcţionale, iar ergoterapia, o metodă specifică readaptării socio-profesionale a bolnavului.

Distribuie acest articol: