Contactează-ne: +373 22 920 320
Donate

Cataracta

CATARACTA: factorii de risc și simptome

Factorii de risc includ:

  • Varsta inaintata;
  • Etnia, cu un risc crescut in randul nativilor americani si afro-americani;
  • Sexul feminin, cu toate ca acest lucru nu este dovedit pentru toate tipurile de cataracta;
  • Istoricul familial (factorii genetici), in special in cazul persoanelor care sufera si de alte boli ereditare. Acestea au un risc de a dezvolta boala de pana la 50%. Dintre bolile ereditare care asociaza cataracta, amintim: distrofia miotonica (cea mai frecventa distrofie musculara a adultului) si galactozemia (boala rara, cu afectarea metabolismului galactozei);
  • Culoarea irisului, dintr-un motiv necunoscut, predispune la cataracta in cazul persoanelor cu ochi caprui inchis sau negru.

Unele boli cronice pot creste riscul aparitiei cataractei. Dintre acestea reamintim pe cele mai importante:

  • Diabetul zaharat. Pacientii cu diabet zaharat au un risc crescut de aparitiei a cataractei, prin leziuni aparute la nivelul cristalinului ca rezultat al hiperglicemiei cronice (nivel crescut al glucozei in sange);
  • Glaucomul. Anumite medicamente folosite in tratamentul glaucomului cresc riscul aparitiei cataractei. Tratamentul chirurgical al glaucomului poate, de asemenea, sa creasca riscul de aparitie al cataractei;
  • Hipertensiunea arteriala. Exista o legatura intre hipertensiunea arteriala si aparitia cataracteifara a cunoaste insa mecanismul fiziopatologic exact.

Alti factori de risc:

  • Fumatul. Fumatorii au un risc mai mare de a face cataracta, datorita faptului ca fumul afecteaza cristalinul prin radicalii liberi si diferitele substante toxice eliberate in timpul fumatului. Radicalii liberi pot afecta orice tip celular, inclusiv celulele cristalinului;
  • Infectiile aparute pe parcursul sarcinii pot afecta fatul, astfel ca rubeola sau varicela pot cauza cataracta dupa nastere;
  • Lumina ultravioleta (UV), in special tipul B (UVB), pot cauza cataracta. Studiile au aratat ca o expunere indelungata accidentala sau profesionala la UVB cauzeaza cataracta dupa un anumit interval de timp;
  • Alcoolul, in special consumul cronic, a fost definit de diferite studii ca poate cauza cataracta;
  • Corticoterapia indelungata (medicamente cu efect antiinflamator puternic), folosite in mod special in cazul pacientilor cu boli imune, astm bronsic sau emfizem pulmonar (in ultimele 2 boli se foloseste corticoterapia inhalatorie)
  • Hipertrigliceridemia (nivel crescut al trigliceridelor in sange) cu depunerea acestora in vasele sanghine mici, poate agrava cataracta;

Anumite simptome pot semnala agravarea cataractei sau aparitia unor complicatii grave:

  • durere oculara severa;
  • vedere dubla sau pierderea brusca a vederii (amauroza fugace).

Este necesar consultul oftalmologic in urmatoarele situatii:

  • Necesitatea schimbarii frecvente a lentilelor pentru ochelari;
  • Vedere dubla, incetosata, aparuta treptat;
  • Vedere ingreunata in timpul zilei datorata fotofobiei (sensibilitate accentuata la lumina);
  • Sofat ingreunat pe timpul noptii datorita sensibilitatii crescute la luminile din trafic;
  • Tulburari vizuale care afecteaza activitatile zilnice.

In cazul adultilor care sufera de cataracta este recomandat un control oftalmologic la un anumit interval de timp specificat de medicul de familie.

Simptome

In cele mai multe cazuri cataracta cauzeaza anumite tulburari vizuale, dintre care amintim:

  • vedere incetosata, greoaie, neclara;
  • fotofobie (nu suporta lumina), fie cea naturala sau artificiala. Sofatul este de asemenea ingreunat datorita disconfortului vizual cauzat de lumina farurilor din trafic;
  • necesitatea schimbarii relativ frecventa a lentilelor de la ochelari;
  • vedere dubla;
  • dificultati in desfasurarea activitatilor zilnice, datorate tulburarilor vizuale.

Este important ca parintii sa observe diferitele tulburari vizuale in randul copiilor pentru identificarea precoce a cataractei (cataracta juvenila) sau a altei patologii oftalmologice.

Consult de specialitate

Diagnosticul de cataracta, in special in stadiile incipiente, nu necesita un tratament medicamentos sau chirurgical, fiind suficienta doar o urmarire atenta a evolutiei bolii. Tulburarile vizuale accentuate, care influenteaza activitatile zilnice si predispun la diferite accidente, necesita un tratament chirurgical.

Problemele de vedere pot fi evaluate de:

  • oftalmolog;
  • optometrist;
  • asistent medical;
  • medicul de familie;
  • medic generalist.

Cu toate ca tulburarile vizuale pot fi evaluate de mai multe persoane care lucreaza in domeniul medical, doar medicul oftalmolog poate trata cataracta.

Distribuie acest articol:

Facebook   Twitter    
Istorie 26 septembrie 2018